Ce faci când întâlnești un conflict?
Situațiile conflictuale sunt normale. Sursa lor este dată de geneza acestora, respectiv diferențele necompatibile de scop ale părților. Astfel, conflictul poate fi întâlnit în cazul persoanelor, grupurilor, grupurilor și persoanelor. Nu doresc să fac o categorizare a actorilor care pot da naștere unui conflict, ci vreau să aduc în discuție modul în care se poate căuta rezolvarea unui conflict, astfel încât să fie evitată sau corectată degenerarea acestuia într-o formă de violentă și chiar non-violentă.
În literatura de specialitate, există ceea ce se numește axa păcii, respectiv punctele în care conflictul este rezolvat prin diferite soluții, astfel încât să nu fie forțat sau dirijat spre o soluție de tipul sau…sau. Practic, este modelul în care soluția dată pentru conflict se încheie cu un acord sau înțelegere între părți. Despre ce soluții vorbim în acest caz?
Retragere – Compromis – Transcedere
- retragere;
- compromis;
- transcedere.
Să ne imaginăm că avem un măr dorit de doi copii (desigur, putem să ne imaginăm diverse situații ipotetice sau reale, în situația unor diferite niveluri de analiză) și trebuie să găsim o soluție astfel încât să împăcăm ambele părți. Se pot găsi de la câteva soluții la câteva zeci. Creativitatea, în cazul acestui exemplu, este un factor determinant în stabilirea numărului acestora, dar nu vorbim neapărat despre creativitate. Prin intermediul acestui exemplu doresc să explic cele trei tipuri de soluții de pe axa păcii. Cazul în care un copil ia mărul, iar celălalt începe să plângă este deja unul care nu implică soluționarea conflictului, putând să îl agraveze în multe dintre cazuri.
Există soluția de retragere, dar care nu presupune neapărat un consens sau o avansare în medierea conflictului, dar una dintre părți renunță la scopul pe care îl avea, exemplificat prin măr. Rămâne celălalt cu acesta și poate evolua (de fapt, chiar devine) o soluție de tip sau….sau. Dar pot renunța ambele părți. Cea de-a doua opțiunea este cea a compromisului. Să spunem că fiecare ia o jumătate de măr, însă cât de mare este diferența de scop? Până la urmă, s-a ajuns la o soluție pașnică, una în care fiecare s-a ales cu o parte importantă din măr. Cel de-al treilea exemplu de soluționare este prin transcedere. Putem să găsim numeroase soluții aici. De la transformarea mărului în suc de mere, la donarea acestuia, la transformarea într-un obiect de valoarea și așa mai departe. Transcederea presupune transformarea conflictului și soluționarea lui prin această transformare.
Johan Galtung, sociolog norvegian și fondator al studiilor de pace și conflict, a teoretizat ideea atingerii punctului transcederii, oferindu-l ca alternativă la cele patru variante considerate nesatisfăcătoare: primul câștigă, al doilea pierde; primul pierde, al doilea câștigă; amânarea soluției pentru că primul sau al doilea nu sunt gata să încheie conflictul; un compromis este atins, dar în care nici A și nici B nu sunt satisfăcuți.
Rămâne acum să aplicăm aceste modalități de soluționare a conflictului în viața de zi cu zi. Pot fi certuri cu vecinii, cu colegii, în familie. Conflictele pot apărea în diverse situație. Nu suntem la fel, deci scopurile pot fi foarte diferite uneori, ceea ce presupune, în cazul unui contact, chiar apariția unui conflict direct. Depinde de noi și de cei de lângă noi să oferim o soluție analizei și rezolvării conflictului.
Articol scris de Mădălin Blidaru, în urma participării la trainingul Analiza Complexă a Conflictului, organizat de Asociația Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom și Peace Action Training and Research Institute of Romania – PATRIR, în cadrul proiectului I4P România – Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România, finanțat prin Fondul ONG în România.
